Săptămâna aceasta, printre întâlniri online, scris și citit, am reușit să găsesc câteva minute pentru a ieși la o plimbare într-o în însorită. Trebuie să recunosc faptul că m-a motivat mai mult nevoia de a mă plimba decât dorința de a ieși din casă, căci trecuseră deja câteva zile de când nu mersesem afară.
Într-o măsură sau alta, această pandemie ne-a schimbat viețile. Printre altele, pare că atât eu, cât și alți câțiva prieteni, suntem mai atenți la natură. Nu înseamnă că nu eram și în trecut, doar că, totuși, pentru mine au trecut ani întregi de când am stat ultima dată în dreptul unui copac să-i privesc scoarța, crengile și grosimea frunzelor. Până în 2020, mă refer, când am reînceput această activitate după carantina din martie-mai.
Mă plimb fără să ascult muzică sau vreun podcast de cele mai multe ori. Poate telefonez cuiva. Dar mult mai des sunt atentă la natura pe lângă care trec și la case; oameni întâlnesc mai rar. În acele momente mă simt mai prezentă decât oricând în ziua respectivă; nu numai pentru că observ aici și acum, dar și pentru că primăvara este un anotimp minunat.
În acest an, este una care mă face să fiu curioasă. Trecerile de la temperaturi mai ridicate la cele scăzute, cât și ninsorile din unele locuri, mă determină să-mi imaginez ceea ce va fi peste câteva săptămâni. Sper să reușim în acest an să putem observa schimbările pe care le aduce primăvara.
Make today count!
